Negocierile viitorului buget (2028-2034) al Uniunii Europene sunt cele mai importante negocieri acum pentru bugetul României.
”Am reușit, prin profesionalismul diplomaților români și munca echipelor din ministere, să asigurăm o poziție puternică de negociere. Am transmis instituțiilor poziția noastră, aliniată cu 16 state membre, privind prioritățile de alocare și regulile de flexibilitate și o vom prezenta în numele grupului în Consiliul de Afaceri Generale, la Bruxelles.
România, în rolul de coordonare a Prietenilor Coeziunii, a transmis poziția comună de negociere a celor 16 state membre, un mesaj politic ferm pentru un buget ambițios, proporțional cu obiectivele de viitor ale Uniunii Europene și cu specificul nevoilor țărilor noastre, pentru viitorul buget 2028-2034, înainte de întâlnirea în Consiliul Afacerilor Generale”, anunță Oana Țoiu, ministrul USR de Externe.
Cadrul Financiar Multianual viitor are două trilioane de euro propuse de Comisia Europeană pe o durată de 7 ani, iar pentru România sunt esențiale cele 60,2 miliarde propuse, însă și alocarea lor, astfel încât coeziunea, agricultura, accesul inclusiv la fondurile de competitivitate și flexibilitatea planurilor de țară, precum și aspectul de incluziune socială și tranziția verde și digitală să permită țării noastre să absoarbă și să investească acești bani, iar pentru asta coagularea unei puteri de negociere comune a fost un pas esențial.
”România joacă deschis și legitim la Bruxelles pentru a-și apăra interesele și, în această rundă, a coordonat o familie de 16 state cu interese comune cu ale noastre.
Negocierea viitorului buget european este un exercițiu tehnic și echipa de diplomați români a lucrat cu răbdare și perseverență de luni de zile pentru asta, cu o reputație de corectitudine față de parteneri construită în timp. Le mulțumesc pentru profesionalism.
Bugetul este și o decizie politică despre cum arată Europa în următorul deceniu și aici poziția noastră contează nu doar pentru nevoile României, ci și pentru o voce comună pentru ce vedem necesar în viitorul Europei”, precizează Oana Țoiu.
Iată ce au stabilit și ce solicită împreună cele 16 state (România, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Spania și Ungaria):
1.Un buget european ambițios, care să sprijine o Europă mai competitivă, mai prosperă, mai puternică și mai sigură, adaptată noilor realități geopolitice;
2.Alocări mai mari pentru politicile tradiționale – Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună – care joacă un rol fundamental în convergență, creștere economică și securitate alimentară și sunt politicile esențiale din tratate. Pentru România, asta înseamnă drumuri, școli, spitale, ferme – politicile care se văd cel mai concret în viața oamenilor;
3.Condiții de implementare realiste, care să permită investiții eficiente pe termen lung – inclusiv menținerea regulii N+3, nu constrângeri mai dure care să ducă la pierderea banilor la capătul perioadei de programare (pentru ca banii pentru marile proiecte de autostrăzi de exemplu să nu fie pierduți dacă există întârzieri și să poată fi continuate până în 2037), prefinanțare și cofinanțare europeană adecvate astfel încât regiunile cu venituri mai mici ca media europeană să poată să multiplice mai ușor propriile resurse cu prefinanțare și cofinanțare potrivite;
4.Întărirea competitivității în întreaga UE, cu o abordare incluzivă, care să acopere toate statele membre și să dea șanse reale și entităților mai puțin experimentate, și IMM-urilor, adică ceea ce numim coloana vertebrală a economiei europene. Da, vrem să avem jucători globali, dar ca asta să fie sustenabil trebuie să crească companii peste tot în UE.
Ne puteți citi și pe pagina noastră de Facebook și în grupul de socializare Pitesti24.ro. De asemenea, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube.
