Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Argeș desfășoară o campanie de informare cu privire la drepturile salariaților, recomandându-le ferm tuturor lucrătorilor să refuze munca ”la negru” sau ”la gri”. În acest context, șefa ITM Argeș, Anița-Maria Neacșu (foto), vine cu precizări de interes.
”Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă și înmânarea unui exemplar pentru salariat îi revine angajatorului.
Tipuri de contracte individuale de muncă
-contract individual de muncă;
-contract cu clauză de telemuncă;
-contract de muncă temporară;
-contract individual de muncă la domiciliu;
-contract de ucenicie.
Timpul de muncă și de odihnă
Plata salariului se poate efectua prin virament într-un cont bancar sau în numerar.
Plata în natură a unei părți din salariu este posibilă numai dacă este prevăzută expres în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă. Pentru salariații cărora angajatorul le asigură hrană, cazare sau alte facilități, suma în bani cuvenită pentru munca prestată nu poate fi mai mică decât salariul minim brut pe țară.
Citește cu atenție contractul de muncă!
–data începerii activității;
-durata contractului (nedeterminată/determinată);
-locul muncii, funcția/meseria;
-durata muncii (normă întreagă/o fracțiune de normă);
-concediul de odihnă;
-salariul (să fie cel puțin la nivelul salariului minim brut pe țară pentru 8 h/zi).
Contractul de muncă se încheie în formă scrisă înainte de a începe activitatea, iar perioada de probă se desfășoară după semnarea contractului individual de muncă.
Durata contractului individual de muncă
Contractul individual de muncă se încheie numai în formă scrisă pe durată nedeterminată și uneori pe durată determinată.
Timpul de muncă și de odihnă
–normă întreagă – 8 ore pe zi (timp de 5 zile) și 40 de ore pe săptămână;
-durata maximă – 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare;
-durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore.
Munca suplimentară
-este timpul de muncă de peste 40 de ore/săptămână;
-munca suplimentară necesită acordul salariatului (cu excepția cazului de forță majoră);
-efectuarea muncii suplimentare peste durata maximă este interzisă (cu excepția cazului de forță majoră);
-munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acesteia;
-în cazul imposibilității compensării prin ore libere plătite, se va plăti un spor la salariu de până la 75% din salariul de bază, corespunzător duratei muncii suplimentare.
Munca de noapte
-este munca prestată între orele 22:00-06:00;
Salariatul de noapte:
-efectuează muncă de noapte în proporție de cel puțin 30% din timpul său lunar de lucru;
-efectuează muncă de noapte cel puțin 3 ore din timpul său zilnic de lucru;
-durata normală a timpului de lucru nu va depăși o medie de 8 ore pe zi (calculată pe o perioadă de referință de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea repausului săptămânal).
Repausul zilnic
–între două zile de muncă: repaus de minimum 12 ore consecutive;
-muncă în schimburi: repaus de minimum 8 ore între schimburi.
Repausul săptămânal
-repausul săptămânal: 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica;
-pentru repausul săptămânal acordat în alte zile, angajatorul stabilește și acordă un spor la salariu;
-activitate continuă de maximum 14 zile calendaristice determină repaus cumulat + compensații de cel puțin 150% din salariul de bază.
Sărbătorile legale
Pentru zilele de sărbătoare legală în care nu se acordă zile libere se va plăti un spor la salariul de bază de minimum 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.
Încadrarea în muncă a tinerilor cu vârsta sub 15 ani este interzisă. Persoana fizică dobândește capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani. Tinerii care au împlinit vârsta de 15 ani pot fi angajați în baza contractului individual de muncă, cu acordul părinților sau al reprezentanților legali, numai dacă munca prestată nu le pune în pericol sănătatea și pregătirea profesională.
Dezavantajele muncii ”la negru” pentru lucrător
-nu poate dovedi experiența profesională anterioară în momentul prezentării la interviu pentru obținerea unui alt loc de muncă;
-nu poate obține de la unitățile bancare linii de creditare;
-nu poate beneficia de pensie de limită de vârstă, anticipată, de invaliditate sau de urmaș;
-nu poate acorda urmașilor ajutorul de deces;
-nu poate beneficia de asistență medicală gratuită, medicamentație gratuită sau compensată;
-nu poate beneficia de drepturile protective privind securitatea și sănătatea în muncă, de echipament de lucru și alimentație antidot la care ar avea dreptul, în funcție de specificul unității;
-nu poate beneficia de șomaj și indemnizație de sprijin;
-nu este asigurat pentru riscuri previzibile și imprevizibile, cum sunt invaliditatea, accidentele de toate felurile, bolile, maternitatea;
-nu are dreptul la indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă-incapacitate cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale și accidente de muncă;
-nu primește diurna pentru deplasare și/sau detașare și indemnizația de transport;
-nu are dreptul la concediul legal de odihnă plătit și alte concedii legal reglementate pentru evenimente deosebite (căsătorii, deces, nașterea copilului) sau pentru studii;
-cuantunul salariului rămâne mereu la latitudinea angajatorului”.
Ne puteți citi și pe pagina noastră de Facebook și în grupul de socializare Pitesti24.ro. De asemenea, vă puteți abona la canalul nostru de YouTube.
